Half the world is sleeping while the other half dreams.
Goo Goo Dolls - "Can't let it go"
Toţi avem momente proaste. Şi eu, şi tu, şi cel mai bogat om din lume, şi cel mai frumos..toţi.
Azi un moment prost, mâine o jumătate de zi, poimâine - dezastru.
Şi ajungem la limită. Asta e atunci când nu mai vrei să te trezeşti să te duci la job, la facultate, la piaţă, unde ai treabă.
Când ţi se pare inutil să mănânci şi ţi-ai petrece toate zilele rămase dormind sau cu ochii în tavan.
Când vrei să dispari dintr-o dată ca şi cum părticica aia din sufletul universal nu s-ar fi materializat niciodată în trupul tau imperfect. Să nu ştie nimeni că ai fost.
Şi zici "nu mai vreau!", " nu îmi mai pasă!", "goodbye, cruel world!"
Atunci şi fix atunci e momentul să îţi aduci aminte de sfatul lui Johnnie Walker. Keep walking!
Şi dacă te simţi epuizat de lumea asta rea şi absurdă, chinuie-te să îi dai peste nas. Keep crawling!
Nu poţi să alergi, mergi! Nu poţi să mergi, târăşte-te! Într-un fel sau altul ajungi la ţintă. Pentru că mereu e o ţintă, un vis, ceva care să te facă să vrei te dai jos din pat dimineaţa.
Visurile tale de aşteaptă. Depinde de tine să ajungi la ele. Nu zice nimeni că într-o viaţă ai timp să le duci la capăt pe toate. Ia-o în ordine. Începi.
Sună clişeic, da. Dar serios vorbind..până la urmă ce rămâne? CE? Nimiiiiic! Nimic!
Să mă scutească melancolicii cu "să plantăm un pom, să facem o casă şi da!!! un copil.". Astea nu te ajută la nimic, eventual îţi asigură confort material şi îţi cresc self-esteem-ul...ai plantat un pom. Seamănă fiica-ta cu tine..
Şi revin, dacă nu rămâne nimic, dacă viaţa se scurge într-un ritm incontrolabil şi până la urmă tot la final ajungem, de ce să nu încercăm să o trăim frumos? Cu mai puţine lamentări, cu mai multe ambiţii. Cu mai puţină lene, cu mai multă perseverenţă. Cu visuri nebune şi ciudate care să consume energie. Multă energie!!
Keep crawling!
